În România există în prezent aproximativ 15.000 de medici pensionari ale căror venituri lunare, pentru două treimi din ei variază între 1.000 şi 1.300 de lei, răsplata unei munci sociale în domeniul sănătăţii de 40–50 de ani, după o pregătire universitară şi generală de minimum 20 de ani în diverse specialităţi. Printre ei se numără doctori în ştiinţe medicale, profesori şi alte cadre didactice universitare, medici primari, şefi de secţie cu reputaţie internaţională, a căror sănătate s-a deteriorat ca urmare a vârstei, a nopţilor nedormite la căpătâiul bolnavilor şi a lipsurilor materiale care s-au agravat în ultimii ani. (...)

   Bolile cardiovasculare reprezintă cea mai frecventă cauză de mortalitate în ţările dezvoltate economic. Se apreciază că din totalul de 55 milioane de decese înregistrate pe întreg globul anual, aproximativ 30% sunt decese de cauză cardiovasculară. Principala cauză de deces cardiovascular este hipertensiunea arterială (HTA). (...)

   În perioada 12–15 mai a.c, la Cluj-Napoca, a avut loc a 12-a ediţie a Congresului Internaţional pentru Studenţi şi Tineri Medici Medicalis, organizată de Organizaţia Studenţilor Medicinişti din Cluj, în parteneriat cu UMF „Iuliu Haţieganu“ Cluj-Napoca, Institutul Oncologic „Prod. dr. I. Chiricuţă“ Cluj-Napoca, Primăria şi Consiliul Judeţean Cluj, Administraţia Naţională a Penitenciarelor – Spitalul Penitenciar Dej, Médecins Sans Frontières, Centrul de Sănătate Publică şi Politici de Sănătate – Universitatea „Babeş-Bolyai“ Cluj-Napoca, Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca. (...)

   Colegiul Medicilor din România a luat act, cu surprindere, de intenţia Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate de a introduce un plafon obligatoriu la prescrierea medicamentelor de către medicii de familie. „Nu putem fi de acord cu o astfel de măsură, întrucât încalcă dreptul la tratament al pacienţilor şi dreptul la autonomie profesională al medicilor. Nu există nicio raţiune pentru a introduce astfel de bugete atât timp cât decontarea către CNAS se face la un preţ pe care chiar Casa îl stabileşte. Argumentul că românii consumă mai multe medicamente în prezent este greu de susţinut atunci când, în acest domeniu, România se află pe ultimul loc între ţările Uniunii Europene“, a declarat dl prof. dr. Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România. (...)

   Colegiul Medicilor din România susţine demersurile justificate ale medicilor de familie. În acest sens, pentru ale aduce la cunoştinţă întregii opinii publice medicale, publicăm comunicatul comun al Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF), Federaţiei Naţionale a Patronatelor de Medicina Familiei (FNPMF), Comisiei de Medicina familiei a Colegiului Medicilor din România (CMF-CMR), reunite în şedinţă comună în ziua de 12 februarie 2011. (...)

   Anul trecut, aproape 2.800 de medici au solicitat Colegiului Medicilor din România certificate profesionale curente pentru a putea să lucreze în străinătate. Numărul acestora este dublu faţă de anul 2009. Lor li se adaugă absolvenţii de medicină care nu au susţinut examenul de rezidenţiat şi nu sunt prinşi în nicio statistică, pentru că pleacă direct la specializare în străinătate. (...)

 

   În urmă cu două decenii lua fiinţă Societatea Medicilor Scriitori şi Publicişti din România, afiliată, din 1998, la Union Mondiale des Ecrivains Médecins. Despre trecutul Societăţii scrie dl prof. dr. C. D. Zeletin, preşedintele SMSPR. Viitorul promite, prin Cenaclul tinerilor medici scriitori. (...)

   Revista VIAŢA STOMATOLOGICĂ pe care o editează Asociaţia Medicilor Stomatologi cu Practică Privată din România, continuă şi în nr. 3 (septembrie 2010) să evoce împlinirea a două decenii de la crearea AMSPPR. Şi o face, în primul rând, prin editorialul intitulat „Libertate şi liberalism“, semnat de preşedintele Asociaţiei, dl dr. Voicu A. David. Care ca şi în unele articole din numerele precedente, nu pregetă să se întrebe (fie şi retoric): „Cine îşi putea imagina pe atunci (adică în 1990 – n.n.) în domeniul strict profesional şi intern, evoluţia stomatologiei private româneşti?“. Şi tot dsa răspunde că „din păcate, în ultimii ani, multe dintre organizaţiile profesionale legale s-au etatizat şi birocratizat, indentificându-se, în final, până la confundare, cu instituţiile statale/guvernamentale, reglementând şi controlând profesiile din punctul de vedere al intereselor publice ale unui stat ineficient şi corupt“. (...)

    Expresivitatea artistică a discipolilor lui Hipocrate ajunge în conştiinţa publicului sub variate forme. Vă oferim un interesant grupaj în acest sens: • ediţia a treia a cărţii reputatului neurolog şi scriitor prof. dr. Constantin Dumitru Dulcan, Inteligenţa materiei, este recenzată cu eleganţă de dna Elena Solunca • despre vernisajul expoziţiei Bacante şi inorogi, recent deschise de medicul-pictor Petru Damir la Cercul Militar Naţional scrie cu mult patos dna Paula Romanescu • primul concert al acestei stagiuni, susţinut, în faţa unei săli arhipline, de Orchestra Medicilor „Ermil Nichifor“, la Ateneul Român, cu un repertoriu bogat, de largă audienţă, este prezentat prin prisma exigenţelor critice ale dnei Anca Florea. (...)

  Marţi, 4 mai a.c., într-o frumoasă zi de autentică primăvară, în care o plimbare la şosea părea a fi lucrul cel mai potrivit, în prezenţa unui public numeros, dar şi a reprezentanţilor de la Radio şi Televiziunea Română, a fost vernisată expoziţia de fotografie aparţinând medicilor îndrăgostiţi de această artă a imaginii.

  În salonul principal al Institutului Italian de Cultură au fost reunite 64 de lucrări ale membrilor ARFOMED (Clubul de Artă fotografică al Medicilor din România), faţă în faţă cu 20 de lucrări ale confraţilor din AMFI (Asociaţia Medicilor Fotografi Italieni). Toate fotografiile ilustrau, uneori simbolic, metaforic, şi alteori mai explicit, tema, sau mai corect spus temele alese pentru această ocazie: „Apă, aer, foc, pământ“, folosind atât culoarea, cât şi jocul de lumini şi umbre specific imaginilor alb-negru. Prezentarea expoziţiei a fost făcută printr-o serie de intervenţii care au avut menirea de a completa poveştile spuse de fotografiile de pe simeze. Dl prof. Alberto Castaldini, directorul Institutului Italian de Cultură, a relatat cum s-a născut ideea organizării acestui eveniment în cadrul instituţiei pe care o conduce, şi despre legătura de prietenie dintre aceasta şi ARFOMED, care subliniază mereu conexiunile spirituale dintre România şi Italia. Apoi a fost rândul preşedinţilor celor două grupuri artistice, dnii prof. dr. Mircea Cinteză şi dr. Danilo Susi să intervină în numele organizaţiilor pe care le reprezintă. (...)